94 /Scriptura Geto-Dacica /primăvara 2018

  • "Verba volant, Scripta Manent" = vorbele zboară, cele scrise rămân / sau muzica cuvintelor fără note
    ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

    1328.
    Luni, la 16 Aprilie 2018

    Este astăzi zi de dor,
    Paștele Blajinilor;
    Lumânările aprinse-
    Ca iubirile ne-stinse.

    Cei plecați sunt vii în noi,
    Ca și vița de altoi;
    Ne privesc ei dintre nori-
    Și ne spun: "Tu n-ai să mori" !

    Dragii noștri, cei plecați,
    De pe vârfuri din Carpați;
    Ouă roșii, încondeiate-
    Celor Buni, le fie date !

    Este viața o nălucire,
    și se trece dintr-o privire;
    Nici nu știi când te vei duce-
    Ceasul tău minuni v-aduce !

    N-am să uit de-a mele neamuri,
    Ne vedem noi printre geamuri;
    Mulțumesc cu plecăciune-
    Gândul meu e 'n rugăciune !

    Sunt eu Dac, și Get, și Trac,
    Și de asta nu mai tac;
    Varsă lacrimi această țărână-
    Să nu dăm noi nici o fărâmă.

    El, Zalmox, ne sfătuiește:
    "Cel mai harnic - prinde pește";
    Noi de Paște ne primenim-
    Viața veche pomenim !

    1327. /aprilie 2018 de Paști

    dulcea mea copilărie, dusă este,
    doar în scris rămas-a o poveste;
    zile mari, ne-vinovate-
    visuri frânte, legănate.
    satul meu cel dintre dealuri,
    ca și zarea-i dintre valuri;
    amintiri din depărtare-
    eu vă chem fără uitare.
    tinerețe fără moarte,
    visele nu sunt deșarte;
    de pe piscul cel cârlig-
    eu mă rog tot mai aprig.

    dragi prieteni dimprejur-
    toate satele din jur;
    asta-i țară românească-
    și moldavă ștefănească.
    prăjiței și chifteluțe,
    ca la praznic cu băbuțe-
    și de Paști primăvăratic-
    cozonac de pe jăratic.
    răcituri și borș scăzut,
    mai mâncăm noi și de frupt;
    chiar de Prutul ne-a cam rupt-
    Dacia-i de ne-întrerupt !

    cu Tenuță, Mitru și Tonică
    și Domnica, Ioana cu Anica
    cu Raveca, Frăsina și Pachița
    și Leunte, Onică cu Goriță
    cu Frosica, Toma și Catinca
    și Dănilă, Catița cu Marușca.

    1326.
    Drag Zalmoxe, ne-uitat:
    Chișinăul ține Sfat !
    Centenar colindător-
    Să-i sculăm pe cei din somn !

    -Țara voastră, apărați !
    și veți fi voi lăudați !
    în genunchi să nu umblați-
    Jos dondonii ne-curați !

    sună falnic Deșteptarea,
    moldovenii rup răbdarea;
    Re-Unirea-i primăvară-
    noi am fost cândva o țară !

    nu-i lăsați să vă omoare
    capurile 'n Luminare;
    Nu otrăvii, radierii-
    este Anul Învierii !

    eu vă scriu, mereu vă scriu-
    să nu știți voi de sicriu !
    umblă hoarde ucigătoare
    prin Moldova, ruptă floare.

    Îngerașul meu îmi spune:
    Soarele nicicând n-apune;
    Ea-i lumina creatoare-
    Ca și apa din izvoare !

    1325.
    O Dedicație-Odă satului Zubrești din Țara Lăpușnei din centrul Moldovei de Est,
    undeva cam pe la mijlocul traseului Chișinău-Iași,
    care la 27 Martie, Marți, 2018 a semnat la Primărie, condusă de patrioata Maricica Manoli 
    o Declarație de Re-Stabilire a Actului de Unire pt. TOTDEAUNA cu România,
    votat de Sfatul Țării  din Chișinău la 27 Martie, Marți,1918.

    Aceasta est localitatea cu nr. 150 din lunga listă a semnatarilor Declarațiilor de Re-Unire cu România.

    http://infostraseni.com/2018/03/foto-de-ziua-unirii-zubresti-votat-pentru-reunire/

    Zubreștenii se unesc,
    Re-Unirea pre-vestesc;
    de haiduci ei amintesc-
    viitorul stră-moșesc.

    cei din jur se minunează
    și cu mintea-s tot mai trează;
    Voinovenii și Chirianca
    Și Găleștii cu mălanca.
    noi suntem soldați români
    pe al nostru plai stăpâni;
    nu ne temem de ocupanți-
    de dondonii ne-curați !
    soarele ne stră-lucește
    și Zalmoxe ne iubește;
    Abraș, Bortă, Gușan, Diaconu,
    Gălușcă, Turtă - tot batalionu' !

    La Mulți Ani, dragi con-săteni,
    printre primii pământeni;
    zi de Mart vă primenească
    cu Lumina cea Cerească !

    Zubrești, sat-legendă vie:
    Suflu vechi din veci adie;
    Zubrești, sat pe-a noastră glie-
    El pe toți o să vă învie !

    Vivat satul dintre dealuri
    Ce unește două maluri;
    Vivat baștina stră-veche-
    Zubreștenii cu pereche !
    Vivat Primăria noastră-
    Floricică dintr-o glastră;
    Vivat toți locuitorii-
    Geto-Daci ne-muritorii !

    e un sat atins de îngeri
    și de-ai Patriei străjeri;
    din Dobrica în Limbari-
    vrednici sunt acei plugari !
    să veniți la hram la ei-
    mămăligă cu mujdei;
    asta este talpa țării-
    România acătării !
    toți acolo ne-am născut
    unde postul e de frupt;
    vă poftim să stați la masă-
    veșnicia-i la ea acasă !

    1324.
    când va fi să mor cândva,
    lumea va striga: "Ura" !
    este semnul vechii Dacii
    și salută toți ortacii.

    voi lăsa în aminitire
    doar o carte de iubire;
    o Scriptură nou-stră-veche-
    să vă culce pe o ureche.

    voi pleca în altă lume,
    unde-s toate mai pe bune;
    voi veghea 'n continuare-
    România hotar nu are !

    1323.
    de Sfântul-Patrick, Sâmbătă, 17 Martie 2018

    a)
    foaie verde de trifoi
    iar la scris sunt eu vioi
    gândurile vin șuvoi
    oare-a cui este vâlvoi ?
    b)
    frunza verde, ea mă cheamă
    de uitare, ca o dojană
    este frunza cea minune
    vis cu ziua să cunune
    c)
    e Patrick de acolo Dac
    în a carului fân: ac
    acea țară adevărată
    e Irlanda de altă dată
    d)
    lui îi spune - cel "shamrock" 
    ce a fost cândva Zal-Mok (s)
    toți sunteți a noastre rude-
    în cel plai tainic se aude
    e)
    noi de neamuri să ne ținem,
    și Lumină să obținem;
    toată lumea e o grădină-
    Dacia nu se mai clatină !
    f)
    tu la scris ești Meșter-Faur
    a început Veacul de Aur
    al tău nume tu păzește
    la nimic nu nărăvește

    g)
    țară celtă angelică
    scriere evangelică
    căci în lume toți plecatau
    din Carpați toate pornitau
    h)
    frunza ceea nu uita
    la guler o vei purta
    este semnul Vechii Dacii-
    și coliva și colacii
    i)
    Primăvara verde crește
    întunericul descrește
    primăvara celtă dansează
    inima dornică oftează
    j)
    vai, sărmana turturică
    vă trimite scrisorică
    VacaLeri cea demult
    iar acum e cel adult
    k)
    ăsta-i scrisul de-astă seară
    foaie verde mult amară
    ăsta-s eu cel de demult
    și pe Cel de Sus ascult.
    -------------------------------------------

    https://www.youtube.com/watch?v=cEIgD1-Z6Ls

    Academia Câț-Avencu motan ne-blând:
    Notă elucidantă dar nu halucinantă la acest video dubios
    "Străin" de spiritul nostru Cel Bun geto-dacic stră-moșesc:
    --------------------------------------------------------------------------------------------------------------
    E "Străinul" Militarul,
    Care dă din cap ca parul;
    Iliescu-ii este naș -
    Din cea tagmă de ocnaș.
    Pe Zalmoxe nu iubește,
    Dar pe ruși îi tot cinstește;
    Vorbă slută deocheată-
    Cu Vadim e dintr-o ceată !
    -------------------------------------
    spus-am !

     

    1322.
    Padre Pio da Pietrelcina /1887 -1968/ Francesco Forgione /
    /născut în același an ca și bunicul meu patern Gheorghe Blându-Tăcutu 1887-1975/
    a)
    Padre Pio, te-am găsit,
    într-o noapte ațipit;
    și cu mir m-a mirosit-
    inima el mi-a citit.
    b)
    Padre Pio, Sfânt cu-minte,
    tu ai locul tău de cinste;
    în Italia însorită-
    de români ea mult dorită.
    c)
    te-am aflat, te-am regăsit,
    întru-toate ne-greșit;
    fascinat rămas-am eu-
    și la bine și la greu.
    d)
    și mă rog, Spirite drag,
    ca-n pădurea cea de fag;
    ești tu unul din ai noștri-
    Sol-Monarul din Etrusci.
    e)
    Ce să-ți spun eu, măi băiete ?
    Grazie molto con spaghetti !
    eu te văd și te pătrund-
    gânduri bune îți străpung.
    f)
    nu se știe ce-i cu tine ?
    s-apelezi mai des la mine;
    căci în toate ești curat-
    și de asta - împărat !

    g)
    tu pe tine cercetează,
    vei avea mintea mai trează;
    inima ta Luminează-
    ca și Soarele în amiază !

    1321. / martie 2018
    ----------------------------------
    a fost zi și apoi noapte
    le făcu Cel Bun pe toate
    din nimic noi apărurăm
    lume nouă noi cusurăm

    este o lege a Puterii
    și apoi cea a Vederii
    totul fu într-o clipită
    n-are timpul, el, limită

    Creatorul, Unificatorul,
    Adunătorul, Autorul,
    El le vrea pe toate unite
    pe la locuri cuvenite

    1320.
    martie e friguros
    gându-mi zboară la Zalmox
    dragă Tată, Ceruri Sfinte,
    - tu să mergi tot înainte !

    ești aicea tu cu-n țel
    să te faci tu de oțel
    eu de asta te îndemn
    căci plecatai tu solemn

    fii tu bun în toate celea
    ca în lecțiile acelea
    eu de bine te învăț
    școala nu știe de băț

    tu în soare vrei să înoți
    și să dai mâna cu toți
    Noi din Cer te salutăm
    Ziua Bună îți urăm !

    1319.
    te-am iubit și te iubesc
    căci ești sânge boieresc
    este a doua ta născare
    viața ta seamăn nu are

    tu să știi, în ceruri nalte
    sunt înscrise a tale fapte
    ai venit la pământeni
    pace bună tu să semeni

    ziua bună se cunoaște
    din cântările cu broaște
    și alte viețuitoare
    de pe ape plutitoare

    1318.
    tu te iartă, te-ngrijește,
    inima tu oblojește;
    și în stele tu citește-
    ca pe Drumul cel de Pește.

    să fii tânăr și voinic,
    nu mai aștepta nici pic;
    odihnește, te păzește-
    să ieși tu din acest clește.

    asta-ți e a mea urare,
    pentru buna ta purtare;
    nici nu știi ce te așteaptă-
    România se deșteaptă !

    da, da, da, negreața fuge,
    versul tău inima unge;
    nici chiar tu nu îți dai seama-
    cum din voi dispare teama.

    astea sunt cuvinte alese,
    pentru cei ce-o să le pese;
    iată așa noi vrem să fie-
    România să învie !

    1317.
    sunt cuvinte giuvaiere
    și se dau celui ce cere;
    pietricele nestemate-
    peste țară 'mprăștiate.

    zi cu zi înaintăm
    și spre Cer ne înălțăm;
    zi cu zi ne străduim-
    fapte bune înfăptuim.

    Litanie stră-veche:
    El, Zalmoxe, te iubește
    El, Zalmoxe, te 'ndrăgește
    El, Zalmoxe, te ocrotește,
    El, Zalmoxe, te păzește !

    tu să crezi în Cel de Sus,
    liber fii și ne-supus;
    ai venit pe acest Pământ-
    să ai cu Cerul legământ.

3 comentarii