---------------------------------------------------- „La 27 martie 1918, s-a produs un act juridic, care nu a fost anulat de nimeni, de nicio țară, de niciun guvern, de nicio reuniune. Deci, în virtutea dreptului internațional acel act istoric rămâne un act valid juridic și noi trebuie să facem în virtutea acelui act Re-Unire, acesta e cuvântul. Nu Unire, Unirea a fost, să facem RE-UNIRE cu țara, Re-Întregire. ------------------------------------------------------------- "Ziarul de Gardă" / 27 Martie 2018
Versurile Re-Unirii
Centenar Românesc 27 martie 1918- 2018 la Chișinău --------------------------------------------------------------------- a. Ziua Mare e acum sună munții din bucium zi de marte grandioasă Ler cu inima aleasă b. doi și șapte în Chișinău să scăpăm de cel ce-i rău adevărul și dreptatea să trecem noi toți la fapte c. Re-Unirea este Calea nu umblați cu calea-valea să scăpăm de dondoniști comuniști și teroriști d. noi strigăm în Gura Mare Re-Unirea-i pân' la mare Dunărea și Cernăuții nu mai tăceți voi ca muții e. Mare este Dumne-Zeu și la bine și la greu aga-târșii, geto-dacii lor le închinăm colacii f. Țara noastră este Mare cea din vechile hotare România lucitoare ea în lume seamăn n-are g. Moldovenii cei din Est- se unesc cu cei din Vest;
neamuri mari ne-despărțite,
prin iubire re-găsite;
vis de mart ne-mărginit- noi la viață am re-venit !
h.
inimioara îmi surâde- Re-Unirea în suflet arde ! la cetirea acestor rânduri: de semințe - bunii sâmburi; zilnic ochii bucurați- și îi faceți mai curați !
i.
testamentul meu:
nu voi muri pân' la 'ntregire,
nu voi pleca în ne-murire;
eu voi fi stâlp, coloană infinită-
să-mi văd eu țara, toată, re-unită !
B/. Basarabia /Moldova de Est istorică de la Cetatea Hotin la Dunăre și Marea Neagră/ a fost prima provincie românesacă înstrăinată de ocupația străină-cea rusească- care prin Sfatul Țării din Chișinău a votat la 27 Martie 1918 Re-Unirea noastră pt. TOTDEAUNA cu România
/deputații Ion Inculeț, Pan. Halippa, Constantin Stere, Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu,
Anton Crihan, Pan. Erhan, primarul Gherman Pântea, Ileana Alistar din Ismail,
rusul Nicolae Cernov din Tighina, polonezul Felix Dudkiewicz din Galiția, etc. /
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ ======== BUCOVINA DE NORD ======== ----— ♥----ȘI TOATĂ BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA----♥ — —————♥—♥—♥—RE-U N I R E!—♥—♥—♥———----- ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Păzea !
- Iată teroriștii mascați dondoniști neo-comuniști ruso-foni cu bâte, pumnale, cuțite, etc. la 25 martie 2018 la Chișinău-
UN CITAT: Unul din tineri însă a recunoscut că toții membrii grupului de ieri s-au adunat în parcul Valea Morilor după care s-au pornit în PMAN la Marea Adunare Centenară pentru a provoca o bătaie. Ofițerul de presă din cadrul Inspectoratului General al Poliției, Oxana Toderiță a spus că, ieri, tinerii au fost audiați și eliberați.
- Printre unioniștii din Piața Mare de la Chișinău din 25 Martie 2018, se învârteau și unii tipi cu alură sportivă - diversioniști KGB -cu ochelari de soare speciali cu rama groasă pentru a-i filma pe toți cei din jur.
- o altă diversiune dondonistă mafiotă a fost un pretins protest al borfașilor vânzători la frontiera românească din s. Sculeni de la Prut
Ajutor ! S.O.S. ! Salvați Unioniștii ! ————————————– Primărițele din satele Negrești - Zânica Panaite și Ghelăuza - Nicoleta Mălai, din raionul Strășeni,care au semnat Declarațiile de Re-Unire cu România, sunt trimise în judecată de către mafioții teroriști dondoniști plahoiști ! —————————————- Ajutor !
D/. GENOCID anti-național !
Decapitarea elitei noastre în ultimii 30 de ani /1990- 2018:
patrioții est-moldoveni unioniști omorâți în ultimii 30 de ani de "independență" rusească prin accidente la comandă, otrăviri și iradieri/cancer de către Comandoul terorist neo-comunist voronist dondonist:
- Leonida Lari, poetă deputată / Lidia Istrati, scriitoare deputată / Ion Dumeniuk, profesor lingvist/ - primar Nicolae Costin / actor Grigore Grigoriu și fiul său Traian / episcop Doremidont / - academician Petru Soltan / regizor Ion Ungureanu / Valentin Goga, director la Palatul Național/ - cântărețul Anatol Dumitraș / Constantin Reabțov, pedagog din Cahul / Alexe Rău, bibliolog / - Andrieș Sârbu, pictor / Ionică Butmalai, deputat de Cahul/ Ionel Proca, jurnalist / - Ion Mija, cineast / Nicolae Sulac, rapsod/ Ion Conțescu, istoric / Gheorghe David, disident / - jurnalist Alecu Mocanu / Andrei Vartic, poet dacolog / Andrei Savciuc, student la București / ...lista e lungă de câteva sute de nume...
E/.
"Actul Unirii" din 27 Martie 1918 de la Chișinău: --------------------------------------------------------------------- În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru TOTDEAUNA se uneşte cu mama ei România.
Această UNIRE se face pe următoarele baze: 1. Sfatul Ţarii actual rămâne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărîri se vor recunoaşte de Guvernul român. 2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, avînd un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie. 3. Competenţa Sfatului Ţării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor; c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern. 4. Recrutarea armatei se va face, în principiu, pe baze teritoriale. 5. Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămîn în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei. 6. Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia. 7. Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor Basarabiei în parlamentul român. 8. Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret. 9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct. 10.
Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie. 11. Toate călcările de legi, făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerilor din urmă, sunt amnistiate. Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntîrziată a Constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Trăiască Unirea Basarabiei cu România, DE-A PURUREA ȘI TOTDEAUNA ! Preşedintele Sfatului Ţării - Ion Inculeţ /1884-1940/
Vice-Președinte - Pan. Halippa /1883-1979/
Secretarul Sfatului Ţării - Ion Buzdugan /1887-1967/
N.B. În partea de jos a foii istorice a "Actului Unirii" s-au tipărit versurile poetei C. Zarida Sylva /?/, pseudonimul literar al Reginei României, Elisabeta de Neuwied din Germania (1843-1916), soția lui Carol I /1939 -1914/ și el tot din Germania:
"Bucurați-vă surori mândre și vă înveseliți împreună regăsite, lângă maica ce iubiți jucați hora înfrățirii cu flăcăi dintre stejari, Hora sfântă a dezrobirii, hora României Mari.
Iar când falnic viitorul, va păstra în veci solia, Basarabia rămâne pe veci a țării noastre rai; ca în hrisoave să rămâe Ferdinand și cu Maria, prea slăviți în România, pe altarul lui Mihai".
P.S. Varia: un motto al acestei scriitoare: “Nu există decât o singură fericire, datoria. Nu există decât o singură consolare, munca. Nu există decât o singură bucurie, frumosul.”
*************************************************
F/. tu în lume ești trimis precum cerul e întins Țara ta să o salvezi și întreagă s-o formezi
Ai menirea tu cea sfântă Re-Unirea în minte cântă Anul-Sută ne salvează și la Prut ne Luminează
Noi suntem Geții be-geți, Înspre ceruri cu să-geți; Noi vă spunem: "Curaj s-aveți- Să nu pierdeți a voastre vieți !
G/. 1272. IN MEMORIAM /25 years/: Doina and Ion Aldea-Teodorovici, Romanian East-Moldavian singers patriots from Kishinau/Chișinău, who promoted Re-Unification of East-Moldova with Romania, killed in a car accident on October 30st 1992 by Russian KGB voronist communist terrorists.
Doina and Ion in harmony, Were killed in a car agony; Our singers, our soul, our voice- Great Romania they wanted rejoice.
East-Moldova speaks Romanian, Ancient people of the old Dacian; All they wanted: us to free- And the occupants: to flee !
They are heroes of our Nation, Singing started Liberation; Our language we want to speak- No one has the right to stick.
River Prut is between family, West Moldova is our melody; Our claim is Re-Unification- That's my life's the only passion.
IN MEMORIAM I write on walls, That's my best from other goals; Human beings, we must protect- In the poems, that's MY PROTEST !
No more "tanks" in our country, That's Zalmox saying Almighty, We want peace and songs and Sun- Thus, Dacia, Europe's oldest son.
For Ion and Doina we all pray, To remember their Greatest Way; They are Saints on our pure sky - From beyond they stop Moldovan cry!
H/. 1259.
E Zalmox, iubire sfântă
Este tot ce ne încântă
Și nimic nu ne frământă
În Lumina ceea Sfântă !
Viața asta-i murdărită
de război mult înnegrită
Asasinii teroriști
De ce, lume, nu-i opriți ?
Omorâți ei toți au fost
Unioniștii de la post
Radiați și otrăviți
Pe călăi, pe ei, numiți !
Scoală Bade, Scoală Ioane,
Apără țara de lighioane,
Scapă-i tu și îi salvează
Neamul nostru tu păstrează
Țara Mare să o refaceți
Pe înstrănați aduceți
Baltici fiți voi la curaj
Pe câmpia de la Blaj
I/. 1264.
la 23 August 1939 -
Pactul ruso-german comunist-fascist de ocupare a Basarabiei românești
Vrem Unire, Re-Unire,
Fără nemți și ruși călăi
Spre normal e o Re-Venire
Prin Carpați și peste văi
România întregită
Dinspre Est e cotropită
Vrem noi Țara Re-Găsită
De noi toți ea îndrăgită
Moldovioară, plai stră-bun
Bucovină vis de fag
Centenarul eu îl sun
Și vă cânt eu cu mult drag
J/. Documente istorice: Elena Alistar /1873-1955/, medic, fiica preotului Vasile Bălan din s. Vaisal, jud. Ismail.
În 1914 este arestată pentru agitație pro-românească și ținută circa 2 luni la penitenciarul din Chișinău.
Directoare a Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău /1918-1938/. La 11 februarie 1918, în Parlament, singura femeie deputat din Sfatul Ţării ţine un discurs înflăcărat de susţinere a Unirii cu România. Argumentele sale sunt menite să înmoaie inimile cele tari şi să le lumineze minţile celor nehotărâţi. http://jurnalul.ro/special-jurnalul/95-de-ani-de-la-unirea-din-1918-femeia-care-a-unit-basarabia-cu-romania-656284.html
“(...) Azi eu strig în gura mare: Acum, ori niciodată, noi trebuie SĂ NE UNIM…!. Orice moldovan, fie el cât de democrat, trebuie să înţeleagă aceasta şi să facă tot ce poate, să aducă orice jertfă, pentru a înfăptui această Unire. Noi nu putem trăi neatârnaţi, suntem siliţi a ne uni cu vreun stat vecin. Rusia (...) de va învia, apoi numai sub o cârmuire monarhică va mai putea trăi. Atunci e mai bine în Monarhie împreună cu fraţii, decât cu străinii! Noi, Moldoveni, am văzut câte piedici ni-au pus chiar revoluţionarii din Basarabia, când luptam pentru autonomie. În declararea republicii noastre am întâmpinat şi mai multe piedici, iar declararea neatârnării noastre i-a adus pe mulţi la o stare de adevărată tulburare. Acest act ei l-au privit ca înainte-mergătorul Unirii, şi pe urmă să nu uităm, că majoritatea din ei sunt centralişti, prin urmare vedeau bine că pierd una din cele mai blânde şi mai grase oiţe, din cele ce se găteau ei să le mulgă în viitor. Dacă n-au răuşit, pricina e numai slăbiciunea lor, altfel nu mai vedeam noi nici autonomie, nici, în deosebi, neatârnare, cu toate că acestea sunt prevăzute în programul lor pentru toate naţiunile. Azi e timpul, când popoarele, în deosebi acelea din Rusia, îşi creează soarta lor pe veacuri. Să ne dăm seama: ce-ar fi de noi, Românii din Basarabia, dacă, Doamne fereşte, am fi rămas cu Rusia, fie chiar şi ca Republică?
Unii din ţărani vor zice: «vom avea pământ fără plată». Dar numai bieţii ţărani mai pot încă crede acestor cuvinte – «pământ fără plată», căci chiar socialiştii ruşi acum îşi dau bine seamă că aceasta nu poate fi decât numai prin revoluţie… Aceste cuvinte: «pământ şi voie» au fost cuvintele care au scos din inima ţăranului dragostea către împărat şi a răuşit revoluţia. Dar pământ cu puţină plată va avea ţăranul şi în România, după cum spune d. prof. G. Murgoci în această gazetă. Să ne dăm seama ce perdem noi în unirea noastră cu Rusia. Într-o nouă Rusie noi niciodată nu vom putea avea cultură naţională, singura pe care orice popor e în stare a o pricepe. Noi am văzut cât de mult ne-au împiedicat chiar unii socialişti în naţionalizarea şcolilor, cu toate că în programul lor intră acest punct. Noi vedem că chiar şi acum, când ne-am declarat independenţi, ei vreau să ne dea cu de-a sila şcoli ruseşti. Sub cuvânt că mulţi nu cunosc limba română, cer ca limbă oficială limba rusă, acum, când oastea română e aici! Apoi, închipuiţi-vă ce va fi când noi ne vom alipi de Rusia, fie ea chiar şi ca Republică! Dacă noi însă ne vom uni cu România, vom avea cultura noastră naţională, ne vom lumina împreună cu fraţii noştri şi vom lucra şi spre îmbunătăţirea stării ţărănimii, care e temelia fiecărui stat. Şi democratizarea României va veni cât mai curând, precum vedem şi din dezlegarea trebii pământului.
De altfel, trebuie să recunoaştem că aproape toţi Moldovenii din Basarabia, afară de puţini oameni, nu doresc socializarea pământului. Ţăranul nostru e bucuros să aibă mai puţin pământ, dar să fie el stăpân, nu statul sau obştea. Luând acest lucru în vedere, noi vedem că treaba pământului, cum se dezleagă în România, e mult mai potrivită cu firea Moldovanului din Basarabia. Astfel ţăranul câştigă prin unirea cu România.
Nici intelectualii noştri nu pierd, ci dimpotrivă. Vor pierde numai străinii. Aceştia trebuie să se dea după cei mai mulţi, căci oricum ar schimba ei statisticile, orice statistici ar mai face din nou, tot Moldovenii rămân băştinaşii Basarabiei şi nicidecum cei aduşi de ţări în locul atâtor Moldoveni, care au fost trimişi la Siberia, Mangiuria, Caucaz etc. Astfel, putem spune că fiecare moldovan trebuie să dorească acum unirea cu România şi astfel să formăm cu toţii o Românie nouă, care să fie nouă din toate punctele de vedere. Spre aceasta trebuie să meargă atât naţionaliştii cât şi socialiştii moldoveni, fiindcă orice socialist îşi dă seamă că numai ridicând cultura fiecărui popor se pot înfăptui marile gânduri ale omenirii. Revoluţia din Rusia şi îndeosebi urmările ei ne-au arătat că ideile socialiste nu pot fi pricepute de un popor fără carte şi atunci se iveşte anarhia, care, după cum vedem, bântuie în întreaga Rusie. Dacă nu ne-om uni acum cu fraţii noştri, apoi nu se ştie de va mai veni în viitor timp atât de potrivit şi în veci vom fi blăstămaţi de urmaşii noştri, cari, cetind istoria, vor vedea că am putut făptui actul de unire şi nu l-am făptuit. Eu mă tem de acest blăstăm şi strig în gura mare: "Să ne unim !”
K /. Declaraţia de Unire a Bucovinei cu România, la 15/28 noiembrie 1918 la Cernăuți -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- „Congresul General al Bucovinei, întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală de marmură a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, consideră că:
de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat;
că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei;
că fiii acestei ţări, umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a lungul veacurilor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirei păgâne;
că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgilor;
că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să-şi înstrăineze firea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voieşte să trăiască ca frate;
că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, isgonirea limbei lor din viaţa publică, din şcoală şi chiar din biserică;
că în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile şi izvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire; dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat naţional unitar; constată că ceasul acesta mare a sunat!
Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei aliaţi s-a întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre.
Drept aceea Noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu puterile legiuitoare, în numele Suveranităţii naţionale, Hotărâm: Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României.”
http://www.jurnalulromanesc.at/a-inceput-revolutia-unirii-de-jos-in-sus/
https://www.youtube.com/watch?v=PTDjorc0AFU