8+1 / Învățăturile lui Zalmoxe / Faur 2017

  • "Marea Putere a vorbelor "sacre" sau "Magia cuvântului scris zalmoxian" ( V.R.) în 99 de catrene
    ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

    motto:

    "Eu, Zalmox- Învățătorul,
    Vouă, toți, vă duc eu dorul;
    Dacă știți să mă găsiți -
    Veți fi voi mai ispășiți.
       Lecții, Lecții - "Îndrumare",
       Prindeți voi a mea suflare;
       Fiecare pietricică -
       Pe la glezne vă furnică."

    Rime vechi împerecheate,
    Uneori par deocheate;
    Cartea Vieții mi se scrie –
    E cea bună chiar acrie.
       Ca un borș cu leuștean,
       Tăiței plus boiștean;
       Și cu ierburi celelalte-
       Vei uita de toate "alte".

    Căutarea ta de-o viață,
    Toate cele ea te 'nvață;
    Veți ști Legile Naturii -
    Și acea a 'nvățăturii.
       E o carte ca ne-altă,
       Bună Calea ne arată;
       Voi citiți aceste gânduri -
       Ale Cerului vechi sâmburi.

    *************************************

    Lecția 1:
    "Tu în tine să pătrunzi
    Și pe mine să afunzi:
    Este Piatra lucitoare -
    De Lumină dătătoare."

    Lecția 2:
    "Iar prin lume să pornești,
    Chiar și munții să urnești;
    Glasul meu se-aude sus-
    Are multe el de spus" !

    Lecția 3:
    "Să ai viața tu tihnită,
    De nimic de rău cernită;
    Cele Legi tu să urmezi -
    Doar Bla-Jine să le crezi" !

    Lecția 4:
    "Semnul Crucii venerează,
    Căci pe toți el ne veghează;
    Este suflul Vechii Dacii-
    Plaiul unde-s roșii macii" !

       Lecția 5:
    "În genunchi să stai cândva,
    Peste tot, pe undeva;
    Rugăciunea e minune -
    Ruga tainic să îți sune" !

    Lecția 6:
    "Sănătatea ți-o păstrează,
    Ca un lac de Bobotează;
    Trupul bine să 'ntreții-
    Blândul suflet să-l menții" !

    Lecția 7:
    "În natură sunt de toate,
    Ascultați acolo șoapte;
    Plante, flori mirositoare-
    Cine - aude, nu mai moare "!

    Lecția 8:
    "Tu să știi a ta măsură,
    Ce și cum să pui în gură;
    Urmărește și privește
    Cea mâncare, păsărește."

    Lecția 9:
    "Tu familia iubește,
    Pe copii de bine crește;
    Țara voastră nu-i a voastră-
    E-a urmașilor o glastră".

       Lecția 10:
    "La Zalmoxe voi veniți,
    Capul sus, mândri să fiți;
    comoara ne-uitată -
    Peste vremuri aruncată."

    Lecția 11:
    "Eu pe tine te-am găsit,
    Căutat și re-găsit;
    Vechile Învățături -
    Vă vor scoate din păduri."

    Lecția 12:
    "Noaptea lină mult alină,
    Ca cel Munte de Găină;
    Noaptea visele se 'ntorc-
    La acei ce bine torc" !

    Lecția 13:
    "Vorbe sfinte, lecuitoare,
    Ce ne vin de la Ra- Soare;
    Voi citiți-le cu-minți,
    Șoapte scrise de la Sfinți."

    Lecția 14:
    "Drag Pământul să-l iubiți,
    Căci de-acolo voi veniți;
    Locul care v-a născut -
    Din Lumină e țesut."

       Lecția 15:
    'Naintașii să-i cinstiți
    Și mereu spre ei priviți;
    Din căldura lor cerească -
    România înflorească !

    Lecția 16:
    Spre "Bojica" vă întoarceți,
    Pe Măicuța să cunoașteți;
    Buna Sfântă ne privește -
    Mariană ne iubește.

    Lecția 17:
    Să ai viața tu cinstită
    Și va fi ea mult tihnită.
    Nu fura, nu amăgi-
    Cel de Sus nu te-a 'ndrăgi !

    Lecția 18:
    "Ești Elevul nostru drag,
    Te privim vioi din prag;
    Peste cerul dac senin -
    Te-am găsit noi, Bun Armin"!

    Lecția 19:
    „Nu tot ce zboară se mănâncă –
    Și nu ai gândire’- adâncă;
    Ce se vede nu mai crede –
    Căci ai multe tu a pierde.

       Lecția 20:
    "Noi iertare să ne cerem,
    S-arătăm că nu ne temem;
    Vorba spusă cu blândețe-
    Te-a ajuta la bătrânețe."

    Lecția 21:
    "Mergeți voi cu "Doamne Ajută",
    Poarta Soarelui sărută;
    Te vei duce 'n veșnicie-
    Căci iubirea-i dărnicie" !

    Lecția 22:
    "Voi să mergeți pe la schituri,
    Cum se scrie în vechi scripturi;
    Călător să fii pe jos -
    "Iată Omul" cel vânjos".

    Lecția 23:
    "Voi de "Moarte" nu vă temeți,
    Căci rămâneți tot semeți;
    Altă lume vă așteaptă -
    Pentru cei ce se deșteaptă."

    Lecția 24:
    "Doar Iubirea e salvarea
    Și adâncă-i ca și marea;
    E o treaptă spre 'nălțare -
    Pasul spre eliberare."

       Lecția 25:
    "Carpe Diem" - "Clipa" aceasta,
    Nu uita de ziua asta;
    Căci acum, aici tu ești -
    Viața plină să trăiești !"

    Lecția 26:
    "Nu ai frică de nimica,
    Să fii iute ca adjica;
    Liber fii în toate cele -
    Ca 'ntr-o zi cu acadele".

    Lecția 27:
    "Țara ta tu mult iubește
    Și-alte neamuri tu grijește;
    Dar a ta țară-i de suflet -
    Prin a lumii tale umblet."

    Lecția 28:
    "Satul unde ai crescut,
    S-a făcut de ne-văzut ?
    Tu întoarce-te voios -
    În credință luminos."

    Lecția 29:
    "Limba dulce, stră-moșească,
    Tu iubește-o, românească;
    Poate fi moldovenească -
    Bănățeană, muntenească."

       Lecția 30:
    "Nu fi aspru, nici brutal,
    Căci vei fi fără de hal;
    Omenia te va scoate -
    La lumină din cea noapte."

    Lecția 31:
    "Să fii tu ferit de boală,
    În a vieții bună școală;
    Cea Lumină de se vede -
    Nimic rău nu se pre-vede.

    Lecția 32:
    "Nu vorbi de rău pe nimeni,
    Tu să taci, nu da din pinteni;
    Ține gura strâns legată -
    Viața fi-va dez-legată."

    Lecția 33:
    "E Cuvântul cel ce-a fost,
    Cel ce este - numai rost !
    Vorbe bune înaripate -
    Vor veni și celelalte."

    Lecția 34:
    S-aveți grijă de-animale,
    Voi cu toți sunteți pe Cale;
    La căței, motani duioși -
    Să le dați voi "caltaboși".

       Lecția 35:
    "Drag Zalmoxe, Bunul Soare,
    Ești a lumii închinare;
    Discul cald pe cer rotund -
    Farfurie de Corund".

    Lecția 36:
    "Tu ești Dacul Get-BeGet,
    La obraz și 'n al tău cuget;
    Tu ești totul ce-a mai fost -
    Ca și găndul cel de post".

    Lecția 37:
    "Noi suntem cei dinainte
    Și vă zicem "înainte !"
    Apărați-vă dar plaiul -
    Ocrotiți-vă și graiul" !

    Lecția 38:
    "Drag băiete, neam vestit,
    Noi la tine ne-am oprit;
    Să ții sus vechea Lumină -
    Să lucrăm ca o albină" !

    Lecția 39:
    Adevărul să-l cunoașteți,
    Printre file, printre rânduri;
    Adevărul să-l re-nașteți -
    Din aceste vechi frânturi.

       Lecția 40:
    Voi trăiți în ne-știire,
    Ce sunteți, unde pornirăți;
    Să cunoști tu a ta fire -
    Ce fuserăți, ce aflarăți.

    Lecția 41:
    Fiecare un drum îl are,
    Prin a vieții căutare;
    Crucea ta e în spinare -
    Și cu răni pline de sare.

    Lecția 42:
    Cine suntem, noi vă spunem -
    E a lumii tainic mister;
    Niciodată nu apunem -
    Eu sunt Unul, acel Meșter.

    Făurar și Meșter Faur,
    Pe al vostru cap pun laur;
    Eu topesc la cald prin abur -
    Și vă fac să fiți de aur.

    Lecția 43:
    "Veseli voi să fiți la față,
    Zâmbitori și plini de duh;
    Cele rele se dezvață -
    Treceți vămile 'n văzduh".

    Lecția 44:
    "Fă cu noi și fă ca noi,
    Fă mai bine decât noi;
    Acolo lângă zăvoi -
    Unde creștem usturoi" !

       Lecția 45:
    "Voi stimați învățătorii,
    Sunt ei dascăli inimoși;
    Îngrijitorii și păstorii -
    Sărguincioșii scânteioși."

    Lecția 46:
    "Doar prin școală voi veți crește,
    Învățați, citiți, gândiți;
    Nerozia va des-crește -
    Soare nou voi dobândiți."

    Lecția 47:
    "Și de asta eu vă scriu,
    Lecții sfinte noi vă dăm;
    Din Zalmox eu vă tran-scriu -
    Teme noi noi vă pre-dăm."

    Lecția 48:
    "Sunt un scrib în ceas de noapte,
    Vreau pe toți eu să ajut;
    Fie mințile mai coapte -
    Ca să fii a-tot-știut."

    Lecția 49:
    "Să visați la Cer și Sfinți,
    De cu zori și până 'n zori;
    Sunt ai noștri buni părinți -
    Vei simți atunci că zbori."

       Lecția 50:
    Sunt Zalmox, eu ne-uitatul,
    Vă iubesc cât in-finitul;
    Tot mereu re-înviatul -
    Cel de Sus, cel îm-plinitul."

    Lecția 51:
    "Moartea
    ta te va re-naște

    Fie lecție pentru ceilalți;
    Trecerea fi-va cu moaște -
    Spre binele celorlalți."

    Lecția 52:
    "Eu te văd oricând oriunde,
    Toate cele în a ta viață;
    N-ai tu unde te ascunde -
    Pe obraz ai tu roșeață" ?

    Lecția 53:
    Tu privește 'n ne-mișcare
    Prin a cercului obadă
    În a vieții contemplare
    Ochiul al treilea să te vadă

    Lecția 54:
    Tu ești Unul, Tot-Acela,
    Universul diamant;
    Cei de Sus, Înger-Angela -
    Pot fi ei și un trovant.

       Lecția 55:
    Numerele să le numeri,
    Unu, șase, nouă, zece...
    Și nu sunt de azi, de ieri -
    Totul este, fost, și trece.

    *************************************

       Lecția Ultimă:
    Ține minte tu: Christ-os:
    Taina Lumii, ea dis-pare;
    El a fost acel Zalm-oks:
    Steaua Veche, ea ră-sare !

     

    ADDENDUM

    Mihai Eminescu /1850-1889/ -
    "Fiecare popor și fiecare epocă stă pe umerii vremilor trecute."
    -------------------------------------------------------------------------------------------------------

    I.
    Ține -aceste 'nvățături-
    Te-or feri de arături;
    Calea Dreaptă vei urma-
    Răul "rău" se va curma !
       Cititorilor le spun:
       Vorbulițe eu dis-pun;
       Mulțumesc că le citiți-
       Boieri mari, să fiți cinstiți !
    II.
    Versuri sunt de mesager,
    Cald străbat ele prin ger;
    Sunt cuvinte - torță vie,
    Doar Lumină, așa să fie !
       "Tu cu versuri ne slujești,
       Viață Nouă ne strujești;
       Te-am găsit, iubite frate-
       Noi oricând suntem în spate".
    III.
    Eu, Zalmoxe, te iubesc-
    Și prin gând îți mulțumesc;
    Celui Soare strălucesc-
    Cei cu sufletul domnesc !
       Astfel vei găsi iubirea,
       Altfel zis e fericirea;
       Ăsta-ți este Pomul Vieții-
       La crăpatul dimineții.
    IV.
    Vrem noi toți să te-ajutăm,
    Ca și pruncii, te alăptăm;
    Este Cartea Vieții tale-
    Este Drumul - a ta Cale.
       Liniștit, tu contemplează
       Și pe tine controlează;
       Știi tu oare cine ești,
       De scrii sute aste vești ?
    V.
    Da, eu sunt "Acela Mare"
    Din a Daciei "Car Mare";
    Este cerul înstelat -
    Eu de-acolo te-am aflat.
       Nu am nume - fără nume,
       Peste tot e a-l meu re-nume;
       Da, eu sunt în toate Unul -
       Viu să dăinuie Stră-Bunul!

     

    • Un Supliment - Abecedar
      --------------------------------------------
      a)
      tu te 'nvață să ții minte,
      căci veni de la "A-Minte";
      ia și ia și nu uita
      de învățătura ta.
      b)
      Drag Zalmoxe, Zeu Frumos,
      mă închin eu până jos;
      - "Ești copilul meu din flori,
      văd eu toate dintre nori".
      c)
      eu sunt Tatăl tău ceresc
      și de asta te iubesc.
      visul tău mereu se ține
      de la neamuri și de mine.
      d)
      tu să crezi, nu te 'ndoi,
      mintea ta s-a ogoi.
      doar credința e puterea
      și-ți aduce Învierea.
      e)
      drag Părinte, mulțumesc,
      pe cei duși eu mult jelesc;
      pe cei toți asasinați-
      căci sunt bunii noștri frați.
      f)
      drag băiete, foc ce Arde,
      ținător ești tu de carte;
      tu păstrează manu-scrisul-
      tale-i vieți va fi înscrisul.
      g)
      este o lume rău gândită
      și de noi mereu privită.
      lumea voastră este oarbă,
      ea, Lumină, să mai soarbă.
      h)
      care este a mea menire ?
      să le-aduci tu fericire;
      călăreț al nostru ești -
      să le duci a noastre vești
      i)
      tu s-asculți a ta chemare -
      traco-geții: Ursa Mare !
      a fost lumea înțeleaptă -
      viața lor a fost cea dreaptă.
      j)
      Dacia - țară stră-bună,
      peste lume o cunună.
      peste-a munților viu lanț -
      a stră-moșilor viu danț
      k)
      eu îți dau o lecțioară,
      pentru a nu știu câta oară;
      "să te strângi din balamale" -
      Caragiale: "Haimanale" !
      l)
      să fii tare și puternic
      ca Lumina 'n întuneric.
      ești tu focul de pe deal -
      În Mol-dova și Ar-deal.
      m)
      lecții, lecții re-transmise
      de la El, de Sus transmise;
      ești tu val de apă pură -
      cel ce toate le îndură.
      n)
      predici tu pe acest pământ,
      zboară vorbele prin vânt;
      ești poetul singuratec -
      arzi mereu ca din jăratec.
      o)
      suflul tău le dă lor viață,
      îi trezești de dimineață;
      lumea toată te așteaptă -
      șă le-arăți tu calea dreaptă.
      p)
      tu ești Cerul și Pământul,
      așa-ți spune ție - Sfântul;
      ai venit aici la noi -
      să ne scapi tu de nevoi.
      q)
      eu sunt Domnul tău ascuns,
      ca și tine - capul tuns;
      tu să scrii a mele rânduri -
      te re-faci tu din frânturi.
      r)
      tale lecții nu uita,
      scrie cu ne-miluita;
      lângă tine sunt tot eu -
      căci pe tine eu te vreu.
      s)
      sunt în tine și în mine,
      două inimi-foc vecine;
      gemeni suntem ca doi frați -
      voi pe noi să nu uitați !

      t)
      zi de iarnă, cer albastru,
      ce frumos e acest astru;
      primăvara vine iar-
      este toată al tău "piar".
      u)
      drag Zalmoxe, bunul sfetnic,
      -ți-a rămas încă un petic,
      pânza toată vei avea,
      toate or fi real, aievea.
      v)
      calea ta îți e deschisă,
      cea care a fost închisă;
      tu pe toate le vei ști-
      fără verbul "a pleoști".
      w)
      cât mai ești pe acest pământ,
      nu vei fi nicicând înfrânt;
      noi pe tine te păstrăm-
      pe la spate te-nzestrăm.

      x)
      Bun Venit la noi acasă,
      unde-ți este locul tău;
      mai nimic nu te apasă -
      ca un cânt de Răcătău.
      y)
      noi suntem toți lângă tine
      și în Ceruri te cântăm;
      asta înseamnă Numai Bine!
      și-'nspre voi ne avântăm!
      z)
      Alfa-Betul ne îngână,
      de la daci, de la stră-moși;
      geții-goții nu mai amână -
      "noi am fost, suntem fru-moși" !

      P.S.
      9-99
      / "Fiind Numărul dragostei universale, un 9 evoluat, situat la înălțimea misiunii spirituale care i-a fost încredințată, poate conduce instituții sau activități de natură altruistă, destinate celor mai nefericite ființe umane. 
      Curajoși și onești, totdeauna vor fi cei mai buni paladini și binefăcători, apărând dorințele și țelurile celor care, 
      din diverse motive, nu o pot face; ajung să se identifice complet cu problemele celorlalți". /sursa/:
      http://www.cdnews.ro/lifestyle/vibratia-numerelor-tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-numarul-de-destin-9/

      Poemul eminescian "Luceafărul" scris în aprilie 1883 are 98 de catrene. 

    N.B.

    Unele formule tainice zamolxiene 
    /de la vechii preoți sau moșii timpului /preluare surse Remer Ra/-
    http://www.departamentulalphacarpatica.ro/invataturile-lui-zamolxe-tehnici-si-formule-practicate-de-daci-in-epoca-zamolxiana/

    - clipește cerul în stropul de apă
    - șoapte de vânt în cercuri de apă
    - șoapte de vânt se preling în izvor
    - răsărit și amurg în sărut de curcubee
    - stropi de soare înveliți de rouă
    - florile schimbă șoapte cu luna
    - arborii schimbă șoapte cu soarele

    Note: 
    - expresia "a o lua pe arătură" - 
    a o lua razna, pe căi ocolite, greșite; "a o lua de-a chioara", a merge orbește, fără a ști încotro, etc.

    - Lecția 34: caltabóș (caltabóși), s. m. – Cârnat făcut din carne de porc, orez, ceapă, piper și alte condimente. Este mâncare tipică de sărbătorile Crăciunului. – Var.cartaboș. Origine necunoscută. Cihac, II, 44, se gândește la sl. klubaša „cârnat”, de unde pol. kiełbasa, rus. kalbasa, mag. kolbász, însă der. prezintă dificultăți. DAR îl leagă de ngr. γαρδούμια „intestin de vițel”, alb. gardumbëzi „cârnat”. Cf. calbaș.

    - Lecția 15: IN MEMORIAM - ultimii plecați, mari patrioți români est-moldoveni unioniști:
    - Nicolae Lupan /1921-2017/ membru clandestin al Frontului Național-Patriotic /1970/. Jurnalist la Radio-Chișinău, expulzat la Bruxelles apoi la Paris din 1974, cu toată familia /soția Anica, copiii Victor, Mariana, Petrică/. Studii la Cernăuți. Promotorul Asociației Culturale "Pro-Basarabia și Pro-Bucovina" înfiinţată la Paris în nov. 1950 de Nicolae Dianu. Contribuitor la Radio Europa Liberă din München. A scris mai multe cărți: "Strain la mine acasa", etc.

    http://www.alternativaonline.ca/NicolaeLupan.html

    - Ion Ungureanu /1935-2017/cancer la comandă-asasinat prin iradiere/ dramaturg, om de cultură; Doi copii de țărani români din Basarabia, plecați în lume dintre ţărani și întorși să-i învețe calea cea dreaptă pe ai lor... „Era așa senin pe patul de suferință... Și deodată a început să plângă: Ce rău îmi pare că nu mai apuc să văd RE-Unirea! Și... a murit", povestesc apropiații lui Ion Ungureanu. Testamentul lui rostit înainte de a pleca la Domnul a fost: – Să vă RE-Uniţi cu Ţara, iar pentru ca să vă reuşească acest lucru – Uniţi-vă între voi!
    http://www.rgnpress.ro/rgn_17/categorii/reportaj/23898-viorel-patrichi-am-pierdut-doi-mari-patrioi-nicolae-lupan-i-ion-ungureanu.html

    - Veronica Păcuraru-Purice /5 sept.1955 s.Voloave/Soroca - 3 feb.2017/ doctor în filologie română la Academia de Științe, profesoară de franceză și latină la Universitatea de Stat din Chișinău; soția lui Ion Păcuraru, muzicolog și activist politic; soră cu Lucia Purice /1949-1998/ eseistă, critic de artă (soția unui alt poet Vlad Zbârciog). Ambele au fost grav bolnave.

    Tot în acest context vom aminti și pe un alt sorocean cu inimă bună din aceeași promoție 1977 de la Universitate, Victor Indriceanu /16 dec.1954 -30 mai 2002/, plecat și el prea devreme, doctor în filologie franceză, decan la Institutul Pedagogic "Ion Creangă", apoi la Universitatea ULIM. Veșnica lor pomenire !
    http://academy.police.md/assets/files/pdf/curierul-academic-1.pdf

    Lecția 18: /wikipedia/
    "Armin" is a given name or surname, and is:
    - an ancient Zoroastrian given name in Persian, meaning Guardian of Iran (Iran meaning Aryan land);
    - Son of Kai Kobad, a legendary character in Shahnameh, belonging to the mythical Kianian Dynasty in Persian literature and mythology;
    - a Germanic given name
    - modern form of Arminius (18/17 BC–21 AD) (Arminius being a Latinization),
    who defeated a Roman army in the Battle of the Teutoburg Forest;
    - Ancient Greek given name, modern form of Ariobarzanes, meaning "exalting the Aryans";
    - The title and short form of Ariobarzan (Ariobarzanes), a Persian general who fought against Alexander the Great;
    - Name of Armenia as a province of the Achaemenid Empire of Persia.

    - Alfabetul / x - Cetatea Fortificată Dacică de lângă s. Răcătău, jud. Bacău -

    https://melidonium.ro/2013/02/04/vasile-ursachi-cetatea-dacica-de-la-racatau/

    ArminDen
    http://www.antenasatelor.ro/tradi%C8%9Bii/datini-%C5%9Fi-obiceiuri/2641-armindenul-sau-ziua-lui-ieremia.html

    În popor se spune Mai e Rai. Și tot poporul este cel care numește luna mai ca fiind florar. Este lesne de înțeles de ce este luna aceasta numită rai; pământul se umple de flori, vremea se încălzește și pentru toate acestea și multe altele, poporul sărbătorea cu multă bucurie venirea lui Florar.
    La 1 Mai românii sârbătoresc ,,Armindenul" denumit și ,,Pomul de mai’’, un obicei de primăvară care scoate în evidență credința străveche populară în puterea benefică și protectoare a ramurilor înverzite asupra familiei și a întregii gospodării.

    Denumirea populară de Arminden (Armindeni) provine de la Armin sau Irminden însemnând ziua lui Ieremia, sărbătoare consemnată în calendarul creștin-ortodox pe data de 1 mai. Sărbătoare în sine, Armindenul, este mult mai veche decât denumirea dată ulterior și se leagă de ritualurile vegetației care se efectuau primăvara, la început de nou anotimp și de nou an.

    Dimineața oamenii se spală cu rouă pentru sănatate, culeasă de dimineaţă din păduri, livezi sau grădini. Tradiția spune că acum se pun ramuri verzi la porți, pentru noroc și belsug iar la casele cu fete se pun puieți de mesteceni în fața porții. Cu o zi înainte, se aduce din pădure o ramură verde sau un pom curățat, iar de 1 Mai se pune în fața casei, unde se lasă până la seceris, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grăul cel nou. În această dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.

    Se spune că acest obicei se trage de pe vremea lui Iisus, creanga verde fiind semnul pus de prigonitori pe casa Sa, pentru a o recunoaște a doua zi, când veneau să-L prindă; dar a doua zi toate casele aveau la ușă o creangă identică.
    În ziua de 1 Mai, oamenii satelor de altădată făceau pomenirea morților pentru cei înecați fără voia lor. Era considerată o zi specială pentru cei înecați. Se dădea de pomană la cimitir. Apoi, oamenii se adunau lângă biserică și acolo se ospătau, la o masă comună, până către seară. Cât ținea agapa băieții trăgeau necontenit clopotele.

    În tradiția populară, acestei zile i se mai spune și "ziua pelinului" sau "ziua bețivilor" deoarece se practica conservarea vinului vechi. Pentru ca vinul să nu facă floare se trata cu planta magică a anotimpului, pelinul, și uneori se întrecea măsura în gustarea vinului.
    Superstițiile acestei zile sunt multe: se spune că Sf. Ieremia aduce rodul și belșugul; dar se și plimbă prin holdele celor care nu țin această zi cu un coș plin cu piatră, cu care va bate holdele acelora. Cine nu sărbătorește armindenul nu are parte de bucate, de roade, de holde.

    În ziua de Arminden se organizează petreceri (cu lăutari) la pădure, se frige miel, se bea pelin sau vin roșu, pentru schimbarea sângelui si apararea de boli. La intoarcerea în sat, barbații își pun liliac sau flori de pelin la pălării.
    Pelinul recoltat în acea zi era leac pentru malarie, dureri de stomac, umflături și boli de ochi. De altfel, pelinul se poartă și la brâu sau în sân, pentru a fi feriți de friguri; se pune pelin în cofele de apă pentru a se feri de boală.
    Una peste alta, Armindenul se ține pentru a intra cu sănătate in vară.

     

7 comentarii